Sfântul Andrei, are legături strânse cu ţara noastră, iar Andrei, este probabil, unul din cele mai populare nume din România la ora actuală.
Numele de Andrei, provine din limba greacă veche, limba poemelor lui Homer, și a marilor lucrări de literatură și filosofie. Sfântul Andrei este numit şi „Cel dintâi chemat”, deoarece a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolat. Andrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „viteaz”, „bărbătesc”. Deoarece era pescar, sfântul Andrei, este considerat de către marinarii și pescarii greci, drept ocrotitorul lor. În România, el este socotit cel care a propovăduit Evanghelia, mărturie fiind toponimele din zona Dobrogei unde Sfântul Andrei, a și locuit o vreme. Peștera Sfântului Andrei şi Pârâiaşul Sfântului Andrei, sunt tot atâtea mărturii care dovedesc trecerea Apostolului pe meleagurile noastre.
Evanghelia după Ioan menționează că Andrei, ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul, care i-ar fi recomandat să-l urmeze pe Isus. Ţinutul Sciţiei şi al Traciei i-au revenit Sfântului Andrei. După multe peregrinări, el se stabileşte în oraşul Patras, lângă Corint, în Grecia, unde este executat din ordinul guvernatorului roman Aegeas, toate astea pe timpul domniei Împăratului Nero.Surse bisericeşti, mărturisesc că Sfântul Andrei, condamnat la moarte, a rugat să fie răstignit pe altfel de cruce decât Iisus, aşa că el a fost răstignit pe o cruce în formă de X cu capul în jos, căreia i s-a spus „Crucea Sfântului Andrei” şi căruia i se spune la fel şi în ziua de astăzi.
Pe vremuri, de credea că de la ziua Sf. Andrei, începe iarna, care pune stăpânire pe întreaga lume.
Fiind considerat ocrotitorul României şi patronul spiritual al românilor, la noi exista cateva obiceiuri destul de ciudate. Ca spiritele morţilor să nu ajungă în case de Sfântul Andrei, se goleşte cenuşa din sobe, iar oalele şi cănile sunt întoarse cu gura în jos. Tot de Sfântul Andrei, în unele zone din Bărăgan, fetele fac turtă din făină de grâu, cu apă şi multă sare, şi se spune că acel flăcău ce îi aduce fetei noaptea apă în vis, să-şi astâmpere setea, o va lua de nevastă. Mulţi români pun, în noaptea de Sfântul Andrei, usturoi la geamuri şi porţi, pentru a fi feriţi de duhurile rele si se spune ca fetele nemăritate , îşi văd ursitul în vis.
Deși acum Crucea Sfântului Andrei se află în Patras, aceasta a fost recuperată abia în anul 1980.
Şi bineînţeles pentru şoferi, Crucea Sfântului Andrei, are o cu totul altă însemnătate.
Numele de Andrei, provine din limba greacă veche, limba poemelor lui Homer, și a marilor lucrări de literatură și filosofie. Sfântul Andrei este numit şi „Cel dintâi chemat”, deoarece a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolat. Andrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „viteaz”, „bărbătesc”. Deoarece era pescar, sfântul Andrei, este considerat de către marinarii și pescarii greci, drept ocrotitorul lor. În România, el este socotit cel care a propovăduit Evanghelia, mărturie fiind toponimele din zona Dobrogei unde Sfântul Andrei, a și locuit o vreme. Peștera Sfântului Andrei şi Pârâiaşul Sfântului Andrei, sunt tot atâtea mărturii care dovedesc trecerea Apostolului pe meleagurile noastre.
Evanghelia după Ioan menționează că Andrei, ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul, care i-ar fi recomandat să-l urmeze pe Isus. Ţinutul Sciţiei şi al Traciei i-au revenit Sfântului Andrei. După multe peregrinări, el se stabileşte în oraşul Patras, lângă Corint, în Grecia, unde este executat din ordinul guvernatorului roman Aegeas, toate astea pe timpul domniei Împăratului Nero.Surse bisericeşti, mărturisesc că Sfântul Andrei, condamnat la moarte, a rugat să fie răstignit pe altfel de cruce decât Iisus, aşa că el a fost răstignit pe o cruce în formă de X cu capul în jos, căreia i s-a spus „Crucea Sfântului Andrei” şi căruia i se spune la fel şi în ziua de astăzi.
Pe vremuri, de credea că de la ziua Sf. Andrei, începe iarna, care pune stăpânire pe întreaga lume.
Fiind considerat ocrotitorul României şi patronul spiritual al românilor, la noi exista cateva obiceiuri destul de ciudate. Ca spiritele morţilor să nu ajungă în case de Sfântul Andrei, se goleşte cenuşa din sobe, iar oalele şi cănile sunt întoarse cu gura în jos. Tot de Sfântul Andrei, în unele zone din Bărăgan, fetele fac turtă din făină de grâu, cu apă şi multă sare, şi se spune că acel flăcău ce îi aduce fetei noaptea apă în vis, să-şi astâmpere setea, o va lua de nevastă. Mulţi români pun, în noaptea de Sfântul Andrei, usturoi la geamuri şi porţi, pentru a fi feriţi de duhurile rele si se spune ca fetele nemăritate , îşi văd ursitul în vis.
În prezent, Crucea Sfântului Andrei este păstrată alături de Capul Sfântului în Catedrala Sfântul Apostol Andrei din orașul grecesc Patras.
Deși acum Crucea Sfântului Andrei se află în Patras, aceasta a fost recuperată abia în anul 1980.
Şi bineînţeles pentru şoferi, Crucea Sfântului Andrei, are o cu totul altă însemnătate.
